Jantele auto, de la A la Z
Nu de putine ori ne-am lovit cu totii de cateva numere stantate pe jantele noastre, fara sa stim ce reprezinta. Le-am trecut cu vederea si am uitat de ele, ca doar masina merge si asa. Jantele, nu “gentile” sau “jentile” cum mai spune lumea, au ceva mai multe dimensiuni si parametri decat un simplu diametru si distanta intre prezoane. La prima vedere totul pare simplu, dar nu e chiar asa. Acum va vom explica cu ce se mananca o janta auto, de la A la Z.
De obicei, jantele au inscrise pe ele cateva numere care spun totul despre ele, insa degeaba le citim daca nu intelegem ce reprezinta. Majoritatea au inscrise o suita de numere si litere de genul 6Jx15 H2-40 ET45. Pare un mesaj codat, insa este mult mai simplu decat credeti. De aceea, le vom lua pe rand si vom explica ce inseamna fiecare mic detaliu si amanunt al jantelor, scris in acest cod sau nu.
A – Latimea interioara a jantei
Este urmatorul semn inscriptionat pe janta, dupa diametru – 6Jx15, unde 6 e latimea interioara a jantei, masurata in inci. In general ne dam seama care este diametrul jantei si care este latimea interioara a jantei, cea din urma fiind semnificativ mai mica. Aceasta se masoara intre marginile jantei, acolo unde intra anvelopa. Trebuie sa stim acest parametru al jantei pentru a putea determina diametrul anvelopei pe care o suporta. De exemplu, 7J inseamna 7 inci, mai exact 170.78 mm, de unde rezulta ca putem folosi o anvelopa in jurul dimensiunii de 170mm latime. Daca vom avea 9J, o sa putem pune anvelope ce au o latime de 225 mm. Aici mai intra si toleranta pe care o dau marginile jantei, astfel incat putem pune si anvelope putin mai mari, in general cu maxim 2 cm (grosimea marginii este in medie de 9 mm) sau dimensiunea imediat urmatoare. Astfel, pentru performante optime si pentru a respecta specificatiile jantei si cele ale anvelopei, la 7J putem pune anvelope de maximum 175 iar la 9J vom putea pune de 235. De cele mai multe ori, nu se respecta aceste proportii, insa performanta optima este data de acest numar.
B – Profilul jantei (J)
Mai sus am folosit drept exemplu J-ul care este prezent pe multe jante, insa putina lume stie si ce inseamna. J, JJ, K, JK, B,P sau D sunt litere care apar laolalta cu cifra care arata latimea interioara a jantei, cum ar fi 7J. Literele arata ce fel de profil are janta, mai exact, pe ce suprafata se asaza anvelopa. Majoritatea masinilor din ziua de astazi au “J”, un profil al jantei des intalnit si universal. Masinile 4×4 au de multe ori jante cu profil “JJ”, in timp ce, de exemplu, masinile Jaguar mai vechi au profil “K”. Putem spune ca profilul se alege in functie de producator dar si de scopul masinii.
C – Diametrul total
Multa lume stie ca diametrul jantelor se masoara in inci (toli), incepand cu 12” (pe Tico), pana la dimensiuni uriase, “american pimp style”, pentru care nu exista nici macar anvelope – 30”. Diametrul jantelor este usor de masurat cu o ruleta, trecand prin centrul jantei, masurand dintr-o parte in alta a suprafetei exterioare. Alegerea diametrului unui set de jante depinde numai de dimensiunule inscrise in talon referitoare la acestea sau de gusturi personale. Diametrul jantei il veti gasi totodata inscriptionat pe jante, de obicei fiind primul numar – 15x… unde 15 reprezinta diametrul rotii. Bininteles ca diamentrul unei jante va influenta greutatea, stabilitatea, demarajul sau alti factori ai masinii.
D – “Cocoasa” jantei
H, H2, FH, CH, EH sau EH2 sunt inscriptionari pe care le putem intalni si pe jante. Este vorba despre codul specific fiecarei jante, in functie de numarul si aspectul cocoaselor de pe profilul jantei. Acestea sunt denumirile si descrierea pentru fiecare cod ce apare pe janta.
E – Factorul de echilibru – OS (ET-ul)
Se mai numeste si offset, o dimensiune si dimensiune foarte importanta si mereu imprimata pe orice janta. Spre deosebire de alti parametrii, cum ar fi distanta intre prezoane sau diametrul jantei, factorul de echilibru este mai putin cunoscut si luat in considerare. Insa este poate cel mai important in alegerea unui nou set de roti. Factorul de echilibru influenteaza faptul cum arata o roata montata pe masina, cat patrunde in spatiul rotii si daca anvelopa va atinge sau nu elementele caroseriei, contraaripi sau suspensie. Factorul de echilibru se se masoara intre linia centrala imaginara ce strabate janta lateral pe mijloc si suprafata de montare a jantei, acolo unde face contact cu fuzeta. Aceasta distanta se masoara in milimetrii si este intodeauna inscriptionata pe janta, alaturi de “ET”, ceea ce inseamna “Einpress Tieffe”, factor de echilibru in germana. Nu de putine ori se intampla ca atunci cand franam la viteze mari, volanul sa vibreze (ET nepotrivit pentru suspensia masinii), rotile sa atinga in contraaripi sau spoilere, volanul sa mearga foarte greu si usor si instabil, sau suspensia sa reactioneze gresit, toate acestea putand fi cauzate de alegerea unei jante cu un factor de echilibru eronat.
Latimea totala a jantei
Aceasta este latimea reala a jantei, masurata de la un capat la altul a suprafetei de rulare, din exteriorul marginilor (sau peretilor jantei, cum se mai numesc). Dimensiunea aceasta nu apare nicaieri inscriptionata pe janta, fiind usor dedusa din latimea interioara a jantei, la care se mai adauga in general 8-9mm x 2, adica latimea celor doua margini ale jantei pe care sta anvelopa. Latimea totala a jantei ne ajuta destul de mult in calcularea spatiului pe care il avem pentru a pune o janta fara a atinge diferite elemente ale caroseriei.
Diametrul gaurii centrale
Este vorba de gaura din centrul lateral al jantei, in mijlocul gaurilor pentru prezoane, acoperita de cele mai multe ori cu un capacel de plastic. Aceasta dimensiune nu apare inscriptionata pe janta, insa in specificatiile jantei ar trebui sa fie. Ne ajuta sa determinam daca roata se potriveste cu fuzeta nasubuum acolo unde este capatul planetarei. De obicei, diametrul acestei gauri centrale este universal, insa cazuri speciale nu permit pozitionarea unei jante uniform pe fuzeta din pricina acestei gauri ce se dovedeste a fi prea mica. In acest caz, se folosesc flanse de distantare. Pentru a evita acest fenomen, e bine de stiut diametrul gaurii interioare, care se masoara in milimetrii.
PCD
“Pitch Circle Diameter” este diametrul cercului imaginar facut de centrul prezoanelor. Acesta se masoara in milimetrii. Cand schimbam jantele este esential sa cunoastem acest PCD care reprezinta, de fapt, distanta intre prezoane.
Distanta intre prezoane
In general, fiecare stie ce distanta intre prezoane are masina lui. Fie ca este 4×100, 5×112 ori 5×100, orice masina are o anumita distanta intre prezoane. Daca nu cunoastem exact aceasta dimensiune, putem alege gresit jantele pentru masina noastra. Distanta intre prezoane este de o bicei stantata si pe janta, sub o forma de gen 4×100, unde 4 reprezinta numarul de gauri (prezoane) si 100 distanta in milimetrii intre prezoane. De exemplu, 5×120 este dimensiunea standard pentru BMW, adica – 5 prezoane cu o distanta intre ele de 120 mm. Multa lume stie aceste dimensiuni, insa nu cunosc modalitatea exacta de masurare.
- la masini cu 4, 6 sau 8 prezoane – se masoara din centrul imaginar al celor doua gauri opuse.
- la masinile cu 5 prezoane – se masoara din marginea indepartata a unei gauri pana in centrul celei de-a doua gauri.
Back Space – BS
Distanta dintre suprafata de montare a jantei si marginea interioara a acesteia (marginea care este in interiorul jantei, odata montate). Acesta ne ajuta sa ne dam seama daca janta va atinge sau nu anumite elemente ale masinii. Acest parametru nu este inscriptionat pe janta, dar este mentionat in specificatiile acesteia.
Centrarea unei jante
Jantele au doua feluri de centrare pe fuzeta:
- centrate de catre gaura centralica (hubcentric)
- centrate de catre prezoane (lugcentric)
Linia centrala
Este linia imaginara pe mijlocul unei jante vazute din profil. Linia centrala este doar un factor de masurare, in functie de care se determina diferite dimensiuni ale jantei.
Gaura valvei
Un orificiu prin care se pune valva de umflare a anvelopei. De obicei, jantele vin impreuna cu un set de valve, specifice jantei. Exista si valve ascunse, ce nu ies in evidenta, pentru a nu strica design-ul rotii. Pentru acestea, impreuna cu jantele, vine si un ventil special care permite umflarea anvelopelor.
Diametrul de montare
Este diametrul suprafetei ce intra in contact cu fuzeta, la montaj. Se masoara pe partea interioara a jantei, in milimetrii. Este important de stiut acest diametru mentionat in specificatiile jantei pentru a nu avea o fuzeta prea mare sau prea mica, rezultand astfel lipsa stabilitatii si echilibrului. O alternativa la aceasta problema este montarea unor flanse adaptoare, solutie pe care fabricantii de jante o combat.
Alti parametri de clasificare
Greutatea jantelor este de cele mai multe ori specificata in manualul de utilizare si intretinere. Sunt jante din mai multe feluri de aliaje, de la cele mai usoare folosite in mediul raliurilor si al competitiilor oficiale, pana la cele mai grele si mai mari, preferate in general de americanii amatori de “bling-bling”. Jantele in sine pot fi de mai multe feluri, in functie de materiale sau componente. Majoritatea jantelor sunt turnate, monobloc. Adica sunt din aliaj turnate in matrite, dintr-o singura bucata. Exista si jante forjate sau/si din doua sau mai multe bucati. Unele jante sunt facute din mai multe bucati pentru a permite schimbarea spitelor sau a “florii” interioare, lasand numai suprafata de contact cu anvelopa. Tot din mai multe elemente sunt si jantele tip spinnere. Finisajul jantelor este si el de mai multe feluri – lucios, mat, in diferite culori, aluminiu polisat, crom, auriu, multicolore sau in culorile aliajului. Mai nou, exista jante transparente, ce au “floarea” prin care trec prezoanele din plexiglas, sau cu efecte de holograma cu diferite imagini. Scopul acestora este pur estetic.
Acum ca lucrurile sunt ceva mai clare referitor la jante, acele elemente ale masinii care ne pun in contact cu realitatea si cu asfaltul, poate pe viitor o sa reusiti sa alegeti cele mai bune si mai potrivite jante pentru masina voastra.
Sursa : www.4tuning.ro
